PROIECT
PROIECT

Număr proiect:

Proiect P_40_251

Axa prioritară 1:

Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competivității economice și dezoltării afacerilor

Acțiunea:

Parteneriate pentru transfer de cunoștințe

Beneficiar:

Institutul Național de studii și cercetări pentru comunicații - INSCC București

Valoarea finanțării:

5.448.115 lei din care 4.500.000 nerambursabil

Perioada de implementare:

Septembrie 2016 - Septembrie 2019

Proiectul CDMS răpunde obiectivelor definite în Strategia Naţională de Dezvoltare a Serviciilor Sociale pentru Familii şi Persoane Vârstnice în România și se adresează domeniului sănătate prin abordarea problematicii îmbătrânirii populației cu consecințe în necesitatea de acordare de asistență medicală, dar și socială pentru persoane în vârstă. Proiectul abordează aspectele tehnice și de organizare pentru realizarea suportului necesar implementării și dezvoltării CDMS, centru ce poate contribui esențial la optimizarea activității, din punct de vedere al resurselor tehnice, umane și economice, unui furnizor de ingrijiri la domiciliu – FID, domeniu ce are o cerere crescută în ultimii ani și în România.

JUSTIFICARE

Toate cercetările demografice indică faptul că, peste 50 de ani, Europa va avea cea mai bătrână populație din lume, ponderea vârstnicilor (persoane peste 65 de ani) ajungând să fie de 30%. De aici decurg implicații directe asupra economiilor fiecărui stat membru UE în parte și, firește, asupra sistemelor de sănătate, gradului de ocupare a forței de muncă și structurii demografice a acesteia, serviciilor sociale, noilor oportunități de afaceri ș.a.m.d.
Începând cu anii 1960 se constată o creștere a ponderii populației în vârstă (peste 65 de ani) în totalul populației europene. Prognoza rezultată din datele statistice colectate în ultima decadă estimează că în 2020 ponderea populației vârstnice în Europa va fi dublă față de cea existentă în 1960. Este o realitate a societății europene de astăzi: populația îmbătrânește. Conform estimărilor din EC 2012 Ageing Report, în 2060 unul din trei europeni va avea peste 65 de ani. Ponderea populației active față de cea “inactivă” va deveni de la 4 la 1 cât este astăzi, 2 la 1 în 2060.

În consecinţă, schimbarea demografică la nivelul întregii Europe va determina apariţia unor probleme de ordin economic şi social dar va crea şi oportunităţi: apariţia de noi meserii, dezvoltarea de sisteme de asistenţă socială şi medicală pentru persoane în vârstă, dezvoltarea unei industrii pentru rezolvarea problemelor specifice.

La ora actuală în Europa, majoritatea persoanelor care necesită o prezenţă şi îngrijiri permanente sunt îngrijite acasă de către membrii familiei lor, serviciile profesioniste în domeniu fiind insuficiente.

Asigurarea rolului de îngrijire de către instituţii sau societatea civilă va căpăta o importanţă crescută. Este vorba de servicii la domiciliu, asistarea persoanelor vârstnice în locuinţe amenajate pentru nevoile acestora. Cererea de îngrijiri pe termen lung va creşte îndeosebi o dată cu creşterea tranşei de vârstă de 80 ani şi peste. Pentru europeni, accesul la îngrijiri de sănătate este un drept fundamental, esenţial pentru demnitatea umană, care trebuie garantat pentru toţi. În articolul 33 al Cartei drepturilor fundamentale ale UE se proclamă că „orice persoană are dreptul de a accede la prevenţia sanitară şi de a beneficia de îngrijiri medicale”, iar Uniunea recunoaşte „dreptul de acces la prestaţii de securitate socială şi servicii sociale”, asigurând protecţie în caz de maternitate, boală, accident de muncă, dependenţă sau bătrâneţe.

În România, se estimează că ponderea populaţiei cu vârsta mai mare sau egală cu 65 de ani se va dubla, de la 15 la 30 de procente, până în anul 2060, exercitând o presiune puternică asupra costurilor aferente pensiilor, serviciilor medicale şi serviciilor de îngrijire de lungă durată.

Există preocupări la nivel legislativ pentru definirea unor politici şi stategii sociale în toate ţările europene, inclusiv în România. Pentru elaborarea acestora sunt luate în consideraţie toate aspectele aferente de ordin administrativ, juridic, economic, social, medical, gerontologic, demografic. Conform documentului Analiza socio-economică pentru programarea fondurilor europene 2014-2020 în domeniul protecția drepturilor sociale/demografie și îmbătrânire active se definesc o serie de direcții majore de acțiune in domeniul imbătrânirii active si al protecției drepturilor sociale.

În România:
  • 3.247.744 persoane peste 65 de ani au fost înregistrate la recensamântul din 2011. 645.000 vârstnici trăiau singuri în 2009 (“Situaţia vârstnicilor în România” - Univ Babes Bolyai pentru FPMR, 2009);
  • În 2013, 35% din populaţia de 65+ din România se afla în risc de sărăcie şi excluziune socială (media EU28: 8.3%) - adică peste 1.100.000 de persoane (Eurostat, EU-SILC, 2013);
  • Peste 20% din populația vârstnică a României are nevoie de îngrijire la domiciliu și numai 0.23% beneficiază concret de aceste servicii;
  • 81% din furnizorii români de servicii menționează creșterea constantă a cererii de servicii la domiciliu a vârstnicilor (Confederația Caritas, http://www.seniorinet.ro/);
  • 7% din populaţie (peste 1.600.000 locuitori) este evaluată ca trăind cu invaliditate sau cu o situaţie de handicap. Un număr mare dintre acestea au de asemenea nevoie de servicii mobile sau la domiciliu (Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, 2013).
Consecința problemei:
Peste 20% din populația vârstnică a României (65+) are nevoie de îngrijire la domiciliu și numai 0.23% beneficiază concret de aceste servicii.

Citește mai mult
JUSTIFICARE
OBIECTIVE
OBIECTIVE

Obiectul principal al proiectului îl reprezintă realizarea de parteneriate pentru transfer de cunoștințe pentru dezvoltarea suportului ICT necesar pentru implementarea unor Centre de dispecerizare și management pentru optimizarea serviciilor integrate de îngrijiri la domiciliu - CDMS, ca suport pentru dezvoltarea de servicii medicale și sociale la domiciliu. Oferirea de servicii medicale și sociale la domiciliu se realizează folosind un sistem integrat de îngrijiri la domiciliu destinat persoanelor cu grad ridicat de dependență sau cu mobilitate redusă, în vederea menținerii autonomiei acestora și a asigurării unei bune calități a vieții, în mediul de viață obișnuit al persoanei.

Serviciile de îngrijire la domiciliu trebuie să fie disponibile și accesibile tuturor persoanelor vârstnice întrucât contribuie la asigurarea unui trai decent și demn al acestor persoane, în mediul obișnuit de viață al acestora. Rolul lor este acela de a permite persoanelor să trăiască la domiciliu în condiții de siguranță, cât mai independent posibil și să poată derula activități cotidiene în compania celorlalți. Persoanele vîrstnice trebuie să poată alege momentul și tipul serviciului de suport pe care doresc să îl primească la domiciliu.

ACTIVITĂȚI

Aplicarea proiectului se va concretiza printr-o serie de acțiuni care permit atingerea scopului general și anume:

  • Asistență directă acordată organizațiilor, IMM-rilor sau ONG-urilor implicate în activitatea de îngrijiri integrate la domiciliu - IID, în scopul de a identifica și promova avantajele obținute prin utilizarea unui suport, bazat pe tehnologiile ICT, pentru creșterea și optimizarea activității acestora pentru IID. De asemenea se vor analizare și identifica elementele ce permit reducerea costurilor de funcționare și exploare și optimizarea relațiilor de lucru cu organismele de stat ce sunt implicate în domeniu, adaptarea activităților curente la nevoile și planurile de lucru proprii fiecărui furnizor de îngrijiri la domiciliu – FID, în parte, precum și continua adaptare la nevoile persoanelor asistate, ale familiei și societații.

  • Organizarea de workshopuri cu fiecare din organizațiile interesate sau grupuri a căror activitate este directă sau complementară în cadrul unui program, pentru prezentarea și analizarea unor probleme privind utilizarea suportului ICT specific domeniului IID, precum și pentru a identifica elementele ce pot să contribuie la dezvoltarea și funcționarea optimizată din punct de vedere al resurselor tehnice, umane sau economice pentri FID-uri. Se au în vedere probleme de asistență tehnologică, consiliere pentru validarea unor soluții tehnice cu potential de up-gradabilitate si general valabile care să permităb o evoluție sustenabilă de la nivel local la nivel regional si național, consiliere pentru utilizarea standardelor și reglementărilor tehnice în vigoare, consiliere pentru optimizarea proceselor și proceduri specifice.

  • Transferul de cunoștințe către factorii interesați în implementarea de Centre de dispecerizare și management pentru optimizarea serviciilor integrate de îngrijiri la domiciliu – CDMS, pentru definirea prin activități de cercetare a aspectelor tehnice privind arhitecturi cu potențial de dezvoltare și interoperabilitate, suportul hardware necesar, suportul de comunicații, elaborarea specificatiilor tehnice pentru dezvoltarea de aplicații software specifice activităților curente. Se are în vedere implementarea de aplicații la nivelul unui CMDS de nivel local, regional sau național, precum și aplicații ce se vor instala pe dispozitivele de lucru – la nivelul FID-urilor. Transferul de cunoștințe va acoperi si elaborarea instrucțiunilor de utilizare a componentelor hardware și software propuse pentru implementarea CDMS, cursuri de specializare pentru utilizatori, structurate pe domenii de competență, precum și suport în elaborarea de proceduri de lucru.

  • Cercetare prin colaborare efectivă pentru realizarea unor elemente necesare platformelor pentru CDMS dedicat domeniul de îngrijiri la domiciliu. Cercetarea are în vederea elementele hardware necesare împlementării CDMS, precum și a dispozitivelor necesare pentru telenursing, a elementelor software specifice funcționării sistemului de dispecerizare, management și pentru telenursing în cadrul activităților FID-urilor.

Citește mai mult
ACTIVITĂȚI
BENEFICIARI
BENEFICIARI

Menţinerea unei vieti active şi independente la vârste tot mai înaintate oferă posibilitatea de a efectua activităţi curente în ciuda problemelor specifice vârstei mai înaintate. Tehnologii de ultimă oră, mai ales din domeniul ITC pot avea un rol important în rezolvarea provocărilor de a ajuta persoanele în vârstă să trăiască autonom, să rămână activi, prezenţi cât mai mult în viaţa socială şi să-şi îmbunătaţească calitatea vieţii. Deși în ţările Uniunii Europene sistemul de îngrijire la domiciliu a devenit o tradiţie, în România acesta este încă la început. Acest lucru se îmtâmplă în contextul actual în care ne confruntăm cu un proces de îmbătrânire a populației inclusiv în România. Numărul profesioniștilor specializați în problemele vârstnicilor este în scădere, nu există în prezent investiții publice în cercetare socială sau în domeniul tehnologiilor asistive pentru persoane cu nevoi complexe de îngrijire. Grupul țintă pentru aplicarea directă a proiectului CDMS, reprezentând transfer de cunoștințe pentru implementarea și dezvoltarea de Centre de dispecerizare și management pentru optimizarea serviciilor integrate de îngrijiri la domiciliu, îl reprezintă în principal:

  • IMM-uri interesate de dezvoltarea hardware și software de componente sau soluții integrate de platforme pentru furnizarea de servicii de teleasistenta si telemonitorizare;
  • IMM-uri interesate de dezvoltarea și implementarea de Centre de dispecerizare și management pentru optimizarea serviciilor integrate de îngrijiri la domiciliu și oferirea de servicii aferente acestor centre, către FID-uri;
  • IMM-uri si ONG-uri acreditate pentru furnizare de servicii de îngrijiri la domiciliu.
    Având în vedere faptul că un sistem de îngrijire la domiciliu bine pus poate aduce beneficii clare pentru pacienţi și societate considerăm că, indirect, oricine poate beneficia de implementarea acestui proiect. Având în vedere implicarea ulterioară în domeniul telemedicinii/teleasistenței, INSCC iși arată disponibilitatea de a colabora în continuare cu unitățile care au implementat un CDMS și își propun acțiuni de evaluare, extindere, modernizare și suplimentarea funcționalităților acestuia.

Prin obiectivul propus, realizarea de parteneriate pentru transfer de cunoștințe pentru dezvoltarea suportului ICT necesar pentru implementarea unor Centre de dispecerizare și management pentru optimizarea serviciilor integrate de îngrijiri la domiciliu - CDMS, ca suport pentru dezvoltarea de servicii medicale și sociale la domiciliu, proiectul susține doua dintre cele 7 axe prioritare ale Strategiei Uniunii Europene pentru Dezvoltare Durabila și anume sănătatea publică și incluziunea socială.

Implementarea unor Centre de dispecerizare și management pentru optimizarea serviciilor integrate de îngrijiri la domiciliu - CDMS, va susține principiul dezvoltării durabile prin impactul social:

  • Îmbunatațirea vieții persoanelor asistate- pensionari, vârstnicii persoane singure, vulnerabile, cu factor de risc, bolnavi cronici, boli autoimune, persoane cu handicap/dizabilitați, copii, viitoare mame în ultimile luni de sarcina, etc.;
  • Posibilitatea de centralizare a activăților de asistență integrate la domiciliu cu impact direct asupra creșterii eficienței acestora;
  • Posibilitatea de a crea o rețea națională de servicii integrate oferite la domiciliu.
și prin avantajele pe care le aduce societății, organizațiilor economice care activează în domeniu și persoanelor asistate, dintre acestea enumerând:
  • Pentru societate:
    • prelungirea vieții active a persoanelor în vârstă, care își pot îndeplini activitățile zilnice cât mai independent posibil, în propria locuință;
    • eficientizarea comunicării între organizațiile acreditate și instituțiile de stat abilitate în domeniu;
    • Reducerea costurilor de spitalizare prin posibilitatea monitorizării pacienților la domiciliu.
  • Pentru organizațiile care activează în domeniu:
    • Îmbunătățirea și eficientizarea activităților;
    • Evidența centralizată a activitaților prestate de FID-uri;
    • Eficientizarea utilizării logisticii specifice în mod centralizat;
    • Posibilitatea utilizării unui sistem integrat de gestiune consumabile medicale și paramedicale la prețuri dedicate.
  • Pentru persoanele asistate:
    • posibilitatea de intervenție mai rapidă în cazul unei situații critice comparativ cu situația existentă;
    • șansa de a identifica preventiv și interveni eficient în cazul unor situații de risc, chiar dacă persoana locuiește singură;
    • posibilitatea de a identifica nevoile persoanei asistate și de a personaliza serviciile oferite în funcție de nevoile reale ale acesteia.

Citește mai mult
DESPRE INSCC

Expretiza INSCC în domeniile de dezvoltare ale proiectului a fost strânsă în urma coordonării unor proiecte de cercetare axate pe diverse aspecte din domeniul telemedicină/ teleasistență, dintre care câteva vor fi descsire în continuare.

Proiectul Sistem complex, pe suport NGN, pentru teleasistență, la domiciliu, a persoanelor în vârstă – TELEASIS, a propus realizarea unui sistem care să permită teleasistenţa persoanelor în vârstă, la domiciliul acestora, atât din punct de vedere medical cât şi din punct de vedere social, pentru a permite implementarea şi dezvoltarea şi în România, a serviciilor de asistenţă medicală şi socială a persoanelor în vârstă, la domiciliul acestora. Dezvoltarea unei componente de teleasistenţă, în cadrul unui serviciu de asistenţă, conduce la optimizarea funcţionării acestuia, în sensul de a oferi servicii personalizate funcţie de anumite condiţii şi cerinţe concrete - oferite de latura de telemonitorizare, optimizarea costurilor aferente prin implicarea focalizată a personalului medical sau de asistenţă socială, prin optimizarea tratamentului unor boli cronice, precum şi creşterea operaţiilor de îngrijire la domiciliu. Pe de altă parte, se poate satisface cerinţa unor persoane în vârstă de a locui în propria locuinţă şi nu la un azil, contribuind la prelungirea perioadei active prin implicarea acestora în activităţi zilnice de autoîngrijire sub asistenţă distantă, precum şi la optimizarea managementului personalizat al modului de viaţă a persoanei teleasistate.

În cadrul proiectul TELEASIS au fost concepute trei componente principale:

  • Componenta hardware, ce constă din module individualizate de teleasistenţă, ca interfaţă pentru dispozitive medicale sau senzori de mediu utilizaţi pentru telemonitorizare, interfaţă cu suportul de comunicaţii, internet, reţele fixe sau mobile, interfaţă pentru livrarea informaţiei către beneficiar pe suport PC sau PDA sau TV;
  • Componenta software, ce constă din realizarea aplicaţiilor software necesare pentru desfăşurarea activităţii, la nivel de sistem, de către personalul de asistenţă şi/sau medical, aplicaţiile dedicate persoanei teleasistate, pentru îndrumare, informare, implicare într-o activitate specifică, împreună cu o bază de date cu informaţiile necesare pentru desfăşurarea activităţii de teleasistenţă;
  • Componenta de sistem, ce constă în realizarea unui sistem compus din module individualizate, un centru dispecerat de teleasistenţă, conectat la centre de asistenţă medicală sau socială. Sistemul va permite persoanelor teleasistate să comunice, audio şi/sau video cu alte persoane din reţea, pe suportul dedicat sistemului.
Proiectul TELEASIS a primit Premiul de excelență în E-Health-2011, în cadrul celui de-al 6 –lea congres E-Health, organizat la București.

Proiectul Platforma multimedia pentru implementarea teleserviciilor medicale complexe - TELMES, a avut ca scop dezvoltarea unui sistem securizat multimedia destinat implementării teleserviciilor de consultaţie medicală. Proiectul s-a finalizat cu un model pilot pentru o reţea de telecentre regionale, la care sunt conectate telecentre locale, având ca suport o platformă multimedia, care să permită implementarea de teleservicii medicale complexe, în scopul creşterii posibilităţilor de acordare a asistenţei medicale pentru o categorie largă de pacienţi.

Implementarea teleserviciilor medicale se poate face doar în condiţiile în care este asigurat un suport tehnic adecvat organizat, împreună cu un cadru administrativ corespunzător, pentru a permite desfăşurarea sistematică, reproductibilă şi în condiţii de siguranţă a informaţiilor transferate, a aplicaţiilor de teleservicii. În plus, cadrul tehnic şi organizatoric, trebuie să permită accesul unui număr ridicat de medici, mai ales celor din categoria medici de familie, şi, implicit, a unei categorii lărgite de pacienţi, la sistemul informatic regional, pentru a avea posibilitatea accesării informaţiilor necesare pentru desfăşurarea, în condiţii optime a serviciilor medicale curente.

Proiectul Studiu privind modele de telemonitorizare bazate pe analiza multimodală comportamentală, a avut ca obiectiv problema telemonitorizării la domiciliu a persoanelor din categorii cu risc (vârstnici, pacienţi cronici cu diferite afecţiuni) pentru asigurarea şi protecţia acestora prin prevenirea şi limitarea consecinţelor unor situaţii critice care pot interveni în mediul de viaţă cotidiană al acestora. Proiectul a abordat o nouă modalitate de monitorizare prin determinarea unor modele sau patternuri comportamentale ale persoanelor, precum şi analiza acestora prin intermediul unor algoritmi multimodali de decizie. Un patern comportamental al unui subiect al aplicaţiei de telemonitorizare constă într-o colecţie de valori ale unor variabile/atribute/parametri care caracterizează atitudinile, mişcările sau posturile persoanei respective. Fiecare stare/condiţie/postură a persoanei reprezintă o clasă de paternuri comportamentale.

Analiza multimodală a paternurilor comportamentale este o procedură care realizează identificarea stărilor/condiţiilor/posturilor unei persoane, prin corelarea paternurilor comportamentale ale acestuia cu un set de informaţii de referinţă pentru fiecare stare/condiţie posibilă; caracterul multimodal al analizei comportamentale are în vedere faptul că paternurile comportamentale se obţin din surse multiple de date (mai mulţi senzori de tipuri diferite), plasate în configuraţii specifice aplicaţiei.

În acest context, proiectul a realizat un studiu privind generarea, dezvoltarea şi aplicarea de modele de telemonitorizare, pentru persoane din categorii de risc, folosind analiza comportamentală multimodală a acestora.

Proiectul Studiu privind utilizarea tehnologiilor de senzori wireless – WSN, pentru dezvoltarea integrată a serviciilor mHealth/SmartHealth, propune o analiză a utilizării telefoanelor inteligente (smartphones), luând în considerare răspândirea exponențială a rețelelor 3G și 4G ce a impulsionat utilizarea aplicațiilor mobile pnteru servicii de asistență medicală cât și faptul că disponibilitatea tehnologiilor de navigație prin satelit în dispozitivele mobile asigură posibilitatea îmbunătățirii siguranței și autonomiei pacienților.

mHealth/SmartHealth (folosirea aplicaţiilor şi a tehnologiei comunicaţiilor mobile în domeniul sănătăţii) şi eHealth (utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în sprijinul serviciilor de sănătate şi domeniilor conexe) sunt domenii monitorizate şi susţinute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, fiind considerate esenţiale pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei şi a calităţii actului medical la nivel mondial. m-Sănătatea – mHealth, este un domeniu emergent și care se dezvoltă rapid, având potențialul de a contribui la transformarea asistenței medicale și de a spori calitatea și eficiența acesteia.

Soluțiile de mHealth/SmartHealth sprijină schimbarea rolului pacienților, dintr-unul mai degrabă pasiv într-unul mai participativ, sporind, în același timp, responsabilitatea acestora pentru propria sănătate, prin senzori care detectează și raportează semnele vitale și prin aplicații mobile care îi încurajează să adere la un regim alimentar și medicamentos.

Prin senzori și aplicații mobile, m-sănătatea permite colectarea unui număr considerabil de date medicale, fiziologice și privind stilul de viață, activitatea zilnică și mediul. Aceasta ar putea să constituie baza pentru practica îngrijirii și activitățile de cercetare bazate pe dovezi concrete, facilitând în același timp accesul pacienților la informațiile lor medicale în orice loc și în orice moment.

În acest context o importanță deosebită o capătă utilizarea de senzorilor wireless, care impreună cu dispozitivele mobile pot să formeze variante de diferite variante de rețele de senzori wireless utilizate în domeniul sănătății.

O serie de rezultate ale proiectelor de cercetare au fost raportate în cadrul unor conferințe internaționale de specialitate, din care exemplificăm:

  • Multimodal analysis for behavioural recognition in tele-assistance applications autori Sorin Soviany, Sorin Puşcoci, The International Conference on Information and Communication Technologies for Ageing Well and e-Health ICT4AgeingWell 2015
  • An optimized multimodal biometric system with hierachical classifiers and reduced features, autori Sorin Soviany, Sorin Puşcoci, IEEE International Symposium on Medical Measurements and Applications MeMeA, Lisabona, 11-12 iunie 2014
  • Webservice-based solution for an intelligent telecare system, V. Stoicu-Tivadar, L. Stoicu-Tivadar, S. Puşcoci, D. Berian,V. Topac,Individual Book Chapter in Studies in Computational Intelligence, Volume 378/2012
  • Integrated teleassistance platform with enhanced accessibility to information – TELEASIS, S. Puscoci, L. Stoicu-Tivadar, V. Stoicu-Tivadar, D. Berian, F. Serbanescu, S. Ionita, F. Bajan 6th IEEE International Symposium On Applied Computational Intelligence And Informatics (SACI 2011), May 19-21, 2011 In Timisora, Romania
  • Home electronic integrated services, S. Puscoci, R Dragomir, Designing Ambient Interactions for Older Users, European Conference on Ambient Intelligence – AmI09, 18-21 Nov. 2009, Salzburg, Austria
  • TELMES – A Romanian Multimedia Platform for Medical Teleservices Implementation, autori S. Pușcoci, F. Șerbănescu, et. al., Healthcare IT Management vol.3, Issue 3, 2007
  • Telecenters networks for complex medical services – TELMES, autori Sorin Pușcoci, Silviu Ioniță, Flavius Bajan, Florin Şerbănescu, Med-e-Tel 2007, aprilie 2007 Luxemburg
  • Telmes – Regional Medical Telecenters Network, autori Sorin Pușcoci, Hariton Costin, Cristian Rotariu, Bogdan Dionisie, Forin Şerbănescu - Conferinta CISE 2006, XVII. International Conference on Computer and Information Science and Engineering, December 08–10, 2006, Cairo, Egypt

Citește mai mult
DESPRE INSCC